Anotimp încătuşat

Vine anotimpul încătuşării
ce-şi zornăie zalele
pe tâmplele mele;
îmi scutură pământul de stele
acoperindu-mi lumina
de unde ţâşnesc
cu strigăt înalt
în ecoul prunciei.

Anotimpul tăcerii

Am adormit în anotimpul tăcerii
al reîntoarcerii
al sufocării
al destrămării cuvântului
pândind fereastra strigătului
din răvăşitele plete ale adevărului.